Cabinet Stomatologic: Tehnologie și Proceduri pentru Implementarea Implanturilor Dentare

Adiția de os, cunoscută și sub numele de augmentarea osoasă, este o procedură chirurgicală utilizată pentru a crește cantitatea de os disponibilă într-o anumită zonă a maxilarului sau a mandibulei. Această procedură este adesea necesară înainte de implantul dentar, deoarece implanturile necesită o cantitate adecvată de os pentru a fi stabilizate și integrate în mod corespunzător.

Când se face operația de adiție de os?

Operația de adiție de os este recomandată în cazul în care pacientul are o cantitate insuficientă de os în zona în care se dorește implantul dentar. Această situație poate fi cauzată de diverse motive, cum ar fi pierderea osoasă cauzată de parodontită, extracția dentară sau atrofia osoasă cauzată de lipsa dinților.
Procedura de adiție de os poate fi efectuată înainte sau în timpul implantului dentar, în funcție de gradul de pierdere osoasă și de necesitățile individuale ale pacientului. În general, procedura de adiție de os este efectuată sub anestezie locală sau generală, în funcție de preferințele pacientului și de complexitatea procedurii.

Recuperarea după adiția de os

Recuperarea după adiția de os poate varia în funcție de complexitatea procedurii și de gradul de pierdere osoasă. În general, pacienții pot experimenta o ușoară durere și umflături în zona tratată, care pot fi gestionate cu medicamente prescrise de medicul stomatolog.
Este important să se evite consumul de alimente tari sau crocante și să se evite fumatul sau consumul de alcool în primele zile după procedură. De asemenea, este important să se respecte instrucțiunile medicului stomatolog cu privire la igiena orală și să se evite periajul sau utilizarea aței dentare în zona tratată până la vindecarea completă.
În general, recuperarea după adiția de os poate dura între câteva săptămâni și câteva luni, în funcție de gradul de pierdere osoasă și de complexitatea procedurii. Este important să se urmeze instrucțiunile medicului stomatolog și să se efectueze controale regulate pentru a monitoriza evoluția recuperării și pentru a asigura succesul implantului dentar.

Tipurile de adiții de os pot fi clasificate în următoarele categorii:

  • Autograft: Consistă în transplantarea propriului os din altă parte a organismului pacientului în zona de adiție. Autograftul este considerat cel mai natural și cel mai biocompatibil tip de adiție de os, dar este limitat de cantitatea de os disponibil și de procesul de recoltare și transplantare.

  • Alograft: Implică utilizarea unui os donator morbid (decedat), care este procesat și sterilizat în laborator pentru a fi utilizat în adiția de os. Alograftele sunt o alternativă la autografturi și au avantajul faptului că nu necesită recoltarea propriului os din pacient.

  • Xenograf: Utilizează un os animal (xeno) pentru a crește cantitatea de os în zona de adiție. Xenografiile sunt o opțiune mai recentă și mai puțin explorată decât autografturile și alografturile.

  • Alloplast: Folosesc substituente sintetice sau naturale pentru a crește cantitatea de os în zona de adiție. Alloplastele sunt o opțiune mai nouă și mai puțin explorată decât celelalte tipuri de adiții de os.

  • Combinații: Adițiile de os pot fi realizate combinând diferite tipuri de materiale, cum ar fi autograft + alloplast sau xenograf + alograft, pentru a optimiza rezultatele și a reduce complicațiile.

Decizia privind tipul de adiție de os este influențată de factori precum lățimea și înălțimea osului existent, localizarea implanturilor, funcția estetică și necesitatea. Medicul stomatolog va determina ce tip de adiție de os este cel mai potrivit pentru fiecare pacient, în funcție de condiții personale și de exigențe clinice. Adiția de os este o procedură chirurgicală importantă pentru a asigura succesul implantului dentar. Este important sa cauti un cabinet stomatologic cu medici profesionisti care sa evalueze necesitătea acestei proceduri si trebuie sa urmati instrucțiunile adecvate pentru a asigura o recuperare rapidă și eficientă.

Scroll to Top