Sari la conținut

Oamenii de știință au făcut cercetări pentru a afla ce fel de nutriție poate oferi cea mai bună șansă pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Într-un articol publicat în Cell, o echipă de cercetători descrie „dieta longevității“, o abordare bazată pe mai multe studii privind diferitele aspecte ale regimului alimentar, de la compoziția alimentară și aportul de calorii până la lungimea și frecvența perioadelor de repaus alimentar.

Examinarea unor serii de cercetări, de la studii pe animale de laborator, la cercetări epidemiologice în populațiile umane, a furnizat oamenilor de știință o imagine mai clară a tipului de nutriție care poate oferi cea mai bună șansă pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă, a declarat profesorul Valter Longo de la centrul de gerontologie Leonard Davis, din cadrul universității Southern California (USC), care a realizat studiul împreună cu cercetătoarea Rozalyn Anderson, de la universitatea din Wisconsin.

„Am explorat legătura dintre nutrienți, post (repaus alimentar), gene și longevitate la speciile cu durată scurtă de viață și am conectat aceste legături cu studiile clinice și epidemiologice la primate și oameni, inclusiv la persoanele cu vârstă centenară. Adoptând o abordare multipilon și multisistem, de peste un secol de cercetare, putem începe să definim o dietă de longevitate care să reprezinte o bază solidă pentru recomandarea nutrițională și pentru cercetările viitoare“, a spus prof. Longo.

Ce să mâncăm și când să mănâncăm pentru a fi longevivi

Echipa de cercetători a analizat sute de studii privind nutriția, bolile și longevitatea la animalele de laborator și la oameni, și le-au combinat cu propriile studii privind nutrienții și îmbătrânirea.

Analiza a inclus diete populare, ca: restricționarea caloriilor, dieta ketogenică bogată în grăsimi și cu conținut scăzut de carbohidrați, dietele vegetariene și vegane și dieta mediteraneană.

Articolul cercetătorilor include și o trecere în revistă a diferitelor forme de repaus alimentar, inclusiv postul pe termen scurt care imită răspunsul organismului la repausul alimentar de lungă durată, postul intermitent (pe termen lung și pe termen scurt), și postul periodic (două sau mai multe zile de repaus alimentar sau diete care imită postul alimentar mai mult de două ori pe lună).

În plus față de examinarea datelor privind durata de viață din studiile epidemiologice, echipa a legat aceste studii de factori alimentari specifici care afectează mai multe căi genetice de reglare a longevității, comune animalelor și oamenilor, și care afectează, totodată și markerii pentru riscul de boală, inclusiv nivelurile de insulină, proteina C reactivă, factorul de creștere de tip insulinic 1 și colesterolul.

Conform autorilor, caracteristicile cheie ale unui regim alimentar optim par a fi un aport moderat până la ridicat de carbohidrați din surse nerafinate, mai puține proteine, dar suficiente, din surse în mare parte pe bază de plante (legume și fructe), și suficiente grăsimi vegetale, pentru a oferi aproximativ 30% din nevoile de energie ale organismului.

În mod ideal, toate mesele zilnice ar avea loc într-un interval de 11-12 ore, pentru a permite un repaos alimentar zilnic, iar la fiecare 3-4 luni, un ciclu de 5 zile de post intermitent sau de diete care imită postul intermitent (dieta ProLon de restricționare a caloriilor), ar putea ajuta la reducerea rezistenței la insulină, a tensiunii arteriale și a altor factori de risc pentru persoanele care au un risc crescut de boală, a precizat prof. Longo.

El a descris cum ar putea arăta regimul alimentar pentru longevitate în viața reală: „O mulțime de leguminoase, cereale integrale și legume, niște pește, fără carne roșie sau carne procesată, carne albă în cantități foarte scăzute, un consum scăzut de zahăr și cereale rafinate, un nivel bun de semințe, nuci și ulei de măsline și niște ciocolată neagră“.

Ce urmează pentru dieta longevității

Următorul pas în cercetările pentru dieta longevității va fi un studiu de 500 de persoane care va avea loc în sudul Italiei, spune prof. Longo. Dieta longevității are și asemănări, dar și diferențe față de dietele în stil mediteranean, observate adesea în zonele albastre (unde trăiesc cei mai longevivi oameni), care includ Sardinia, în Italia, Okinawa, în Japonia, și Loma Linda, în California.

Regimurile alimentare frecvent întâlnite în aceste comunități, cunoscute pentru un număr mare de persoane cu vârsta de 100 de ani sau mai mult, sunt adesea în mare parte bazate pe diete vegetariene sau diete vegetariene care include pește și fructe de mare, și sunt relativ scăzute în proteine.

Dieta longevității reprezintă o evoluție a acestor „diete centenare“, explică prof. Longo, citând recomandarea de a limita consumul de alimente la 12 ore pe zi și de a avea mai multe perioade scurte de post în fiecare an.

În plus față de caracteristicile generale, dieta longevității ar trebui adaptată în funcție de sex, vârstă, starea de sănătate și genetică, a mai precizat prof. Longo.

Spre exemplu, persoanele cu vârsta de peste 65 de ani ar putea avea nevoie să crească proteinele pentru a contracara fragilitatea și pierderea masei musculare.

Propriile sale studii au arătat că o cantitate mai mare de proteine a fost benefică persoanelor de peste 65 de ani, dar nu a fost optimă pentru cei sub 65 de ani, a mai spus prof. Longo.

Pentru indivizii care caută să-și optimizeze dieta pentru a fi mai longevivi, a mai spus profesorul este importantă și asistența medicală specializată în nutriție, pentru conceperea unui plan personalizat care să se concentreze pe schimbări mai mici, care pot fi adoptate mai ușor, mai degrabă decât pe schimbări mari, care vor provoca o pierdere majoră de grăsime corporală și masa musculara, care pot fi dăunătoare și pot fi urmate de o recâștigare a grăsimii pierdute, odată ce persoana renunță la dieta foarte restrictivă.

Dieta longevității nu este o restricție alimentară menită să provoace doar pierderea în greutate, ci un stil de viață axat pe încetinirea îmbătrânirii, care poate completa asistența medicală standard și poate reprezenta o măsură preventivă, care va ajuta la evitarea morbidității și la susținerea sănătății până la o vârstă înaintată“, a concluzionat profesorul.

Articolul „Dieta longevității“, descrisă de oamenii de știință apare prima dată în 360medical.ro.