loader image

INTERVIU Prof. dr. Lucian Negreanu, gastroenterolog: Pot trece în medie 2 ani până la stabilirea diagnosticului în boala Crohn

Peste 15.000 de pacienți din România se confruntă cu Boli Inflamatorii Intestinale (BII), precum colita ulcero-hemoragică, boala Crohn. Sunt afectați atât vârstnicii, cât și tinerii și copiii. De altfel, pacienții tineri au semnalat Asociației Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR) că una din principale provocări o reprezintă diagnosticul de multe ori întârziat, la peste 6 luni de la primele simptome. Prof. univ. dr. Lucian Negreanu, medic primar medicină internă și gastroenterologie, șeful disciplinei medicină internă I și gastroenterologie de la Spitalul Universitar de Urgență București, președintele Clubului Român pentru Boala Crohn și Colită Ulcerativă (RCCC), a  precizat referindu-se la boala Crohn că ,,sunt cazuri în care boala este extrem de ascunsă, și nu ajungi întotdeauna imediat să pui diagnosticul”.

Recent a fost celebrată Ziua Internațională de luptă împotriva Bolilor Inflamatorii Intestinale 2022, printr-o conferință de presă organizată de Asociația Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR), în parteneriat cu Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie (SRGH) și Clubul Român pentru Boala Crohn și Colită Ulcerativă (RCCC) la care au participat mai mulți pacienți cu BII din România și care au povestit că au fost și la 10 medici până să fie diagnosticați.

D-le prof. univ. dr. Lucian Negreanu de ce durează o perioadă foarte lungă până la punerea diagnosticului?

Răspunsul nu este întotdeauna simplu. De exemplu, în Franța, într-o anumită zonă a Franței, în nord, unde este o prevalență mare de BII, nici nu ți se pune diagnosticul mai devreme de 6 luni. Se poate aștepta și 2 ani ca să ai certitudinea că ai această boală. Pot concura mulți factori.

Sunt cazuri când boala este extrem de ascunsă, debutează cu simptome extra-intestinale, cu simptome reumatologice sau oculare sau cu scădere ponderală, cu febră de etiologie incertă și nu ajungi întotdeauna imediat să pui diagnosticul.

Sunt cazuri în care accesul la gastroenterolog nu e foarte facil și sunt cazuri când lucrurile se confundă. Noi, în general, chiar facem în acest moment o campanie de educare.

Nu orice ileită, adică nu orice leziune a intestinului subțire înseamnă boală Crohn. Există o mulțime de alte lucruri care pot să dea exact același aspect, folosirea de antiinflamatorii, tuberculoza care nu e rară în România, limfomul, bolile infecțioase diverse și sunt studii care arată că, de exemplu, pacienți cu diaree acută sau febră care merg la gardă, rar au boală intestinală inflamatorie.

Invers, cred că ține și de o educație a pacienților ca în momentul în care au simptome îngrijorătoare, scaune cu mucus, cu sânge, scădere ponderală, durere abdominală, să nu ezite să meargă la gastroenterolog. Este în acest moment o campanie de conștientizare pentru cancerul colorectal, și asta ne lipsea. Trebuie să facem acest lucru și pentru bolile inflamatorii intestinale.

Există o prevalență ceva mai scăzută în România, nu știm încă de ce. Pentru asta ne va ajuta Registrul Național de Boli Inflamatorii. Pe de altă parte, trebuie să zicem că nu de puține ori avem aceeași situație ca și în alte țări, cu întârzieri care ajung la 2 ani aproape în medie în boala Crohn până la stabilirea diagnosticului. Și așa cum ați auzit, sunt pacienți care merg la mai mulți medici până lucrurile devin evidente sau până când biopsiile au răsunet sau până au acces la o anumită investigație, care nu e întotdeauna accesibilă.

Se pot preveni aceste boli?

Da, se pot preveni. Există mai multe grupuri de cercetători în Statele Unite, în Israel, în Franța care își propun să descopere aceste boli înainte de a se dezvolta. Și aici cred că va fi viitorul.

Cercetătorii au căutat biomarkeri genetici sau la nivelul microbilor intestinali, au găsit astfel de gene sau de markeri și gândiți-vă ce ar însemna să poți face niște teste care să nu fie foarte scumpe și să știi că ai avea un risc mai mare să faci acest lucru. Ai fi mai atent în a lua antibiotice fără indicație, pentru că se pare că abuzul de antibiotice, mai ales la copii, se corelează cu această boală.

Poate ai fi atent cu suplimentele de vitamina D, de exemplu, ai folosi, le-ai utiliza dacă ai avea un astfel de risc, ai ști în mod cert să te duci sau să ai o atitudine proactivă să faci anumite teste neinvazive, cum e calcprotectina și să vezi dacă se întâmplă ceva și ai folosi o dietă echilibrată. Există dovezi certe și recomandări că o dietă de tip mediteraneean  previne și în orice caz scade inflamația la pacienții care au deja această boală.

Vitamina D poate să prevină BII?

Poate să încetinească sau să prevină și sunt recomandări în acest sens. Antibioticele care sunt în România folosite în mod cert excesiv, folosirea lor la vârste pediatrice duc la boală inflamatorie intestinală la adult. E nevoie de mai multă conștientizare a rolului extrem de nociv al fumatului.

Odată diagnosticat cu boală Crohn, dacă continui să fumezi, jumătate din efectul terapiei aproape că dispare. Deci, toate lucrurile astea încercăm să le adresăm prin Asociația de Pacienți (ASPIIR), prin Societatea Română de Crohn și Colită. Registrul are o secțiune care e interactivă, adică pacientul poate trimite rapoarte către medicul curant în care să spună despre starea lui, să-și evalueze starea de sănătate sau să trimită rezultate calcprotectinei fecală. Și prin parteneriatele cu industria, avem inclusiv aplicații pe telefon care îți permit să trimiți o veste medicului că merită să mergi mai repede la el, că ceva s-a schimbat și că trebuie să te controlezi, să zicem, mai agresiv decât ai face-o
în mod obișnuit.

Dar te poți vindeca de BII?

Medicina actuală încearcă să vindece aceste boli, în sensul de a le aduce într-o stare de inactivitate. Nu știm să întoarcem cursul, de aici și interesul să afli cine e la risc. Acesta va fi viitorul: să schimbi microbiomul, să folosești medicamente înainte să se instaleze efectele bolii sau să ajungi să te operezi, să înveți oamenii care au această boală să se monitorizeze activ.

La fel, s-a dat foarte multă putere pacienților, de aceea e important să avem parteneriat cu asociațiile de pacienți, pentru că ei pot să-și monitorizeze anumiți biomarkeri și pot să vadă dacă lucrurile nu merg bine și să meargă la medic și să-l anunțe. Uite, lucrurile se schimbă. Există device-uri foarte simple, de la simptomatologie până la teste biologice care se pot face și îți permit să vezi că nu merge cum trebuie și poți să ajustezi terapii.

Vezi și

[VIDEO] Isabella Grosu, președintele ASPIIR: Nutriția parenterală în România nu este decontată pentru sindromul de intestin scurt

Articolul INTERVIU Prof. dr. Lucian Negreanu, gastroenterolog: Pot trece în medie 2 ani până la stabilirea diagnosticului în boala Crohn apare prima dată în 360medical.ro.

Scroll to Top