Sari la conținut
Clinica Stomatologica » O cale moleculară prin care stresul afectează boala lupus, descoperită de cercetători japonezi

O cale moleculară prin care stresul afectează boala lupus, descoperită de cercetători japonezi

O cale moleculară care implică proteine de semnalizare celulară în creier, ar putea explica modul în care stresul afectează lupusul neuropsihiatric cu manifestări neuropsihologice difuze.

Afecțiunea cunoscută sub denumirea de lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală autoimună care poate afecta mai multe organe din corp. Această boală cronică include episoade active și perioade de remisie, atunci când prezintă puține simptome.

Până în prezent nu există tratamente care să vindece această afecțiune. Tratamentele exsitente sunt menite să prevină reactivarea simptomelor și să reducă severitatea și durata acestora.

Una dintre cele mai severe forme de LES este lupusul eritromatos sistemic neuropsihiatric (NPSLE), care afectează sistemul nervos central, respectiv creierul și măduva spinării.

O echipă de cercetători de la Institutul de Medicină Genetică, a universității Hokkaido, din Japonia, a identificat un mecanism molecular indus de stres care afectează NPSLE, indicând o potențială țintă pentru tratamentul bolii.

Cercetătorii și-au publicat concluziile luni, în jurnalul Annals of the Rheumatic Diseases.

Echipa de cercetare s-a concentrat pe un anumit tip de NPSLE numit lupus neuropsihiatric cu manifestări neuropsihologice difuze (dNPSLE). Specialiștii cred că există mai multe cauze pentru dNPSLE, dar patogeneza bolii este puțin înțeleasă. Oamenii de știință au studiat în cercetarea recentă efectele stresului, binecunoscut fiind faptul că stresul cronic este implicat în dezvoltarea mai multor boli autoimune.

Pentru a identifica mecanismele moleculare induse de stres care ar putea afecta dNPSLE, cercetătorii au studiat modele de șoareci cu simptome asemănătoare cu lupusul eritematos sistemic. După ce au supus modelele de șoareci la stres prin privare de somn, cercetătorii au văzut că partea de cortex prefrontal median (mPFC) al creierului a fost activată anormal.

În mPFC, expresia a cel puțin 509 gene a fost afectată semnificativ de privarea de somn. Echipa a remarcat în mod special suprareglarea unei gene proinflamatorii, care controlează interleukinele IL12 și IL23. Suprareglarea celor două interleukine a cauzat activarea celulelor microgliale ale mPFC. Blocarea căilor IL12 și IL23 în modelele de șoareci privați de somn a inhibat simptomele neuropsihiatrice induse de stres.

Cercetătorii au mai descoperit că nivelurile de IL12 și IL23, din lichidul cefalorahidian al pacienților umani cu dNPSLE, au fost comparativ mai mari față de cele ale persoanelor sănătoase, și spun că ar putea fi utilizate ca marker de diagnostic.

Oamenii de știință au mai observant că la pacienții cu dNPSLE cortexul prefrontal median este atrofiat.

Observațiile indică faptul că aceste constatări din modelele de șoareci ar putea fi aplicabile oamenilor.

„Descoperind efectele induse de stres asupra expresiei citokinelor IL12 și IL23 în dNPSLE, le-am identificat ca markere de diagnostic și nouă țintă terapeutică pentru această boală”, a declarat prof. Masaaki Murakami, de la Institutul de Medicină Genetică, care a condus echipa de cercetare.

Articolul O cale moleculară prin care stresul afectează boala lupus, descoperită de cercetători japonezi apare prima dată în 360medical.ro.