Un nou studiu demonstrează că o moleculă mică din celulele creierului afectează nivelul de hipocretină, un neurotransmițător important din creier care ajută la reglarea stării de veghe și a somnului REM.
Cercetători de la universitatea din Copenhaga și universitatea Aalborg au prezentat un nou studiu care demonstrează că o moleculă mică din celulele creierului afectează nivelul de hipocretină, un mediator chimic care ne face să ne simțim treji în timpul zilei și obosiți noaptea.
Persoanele cu o variație genetică a acestei molecule prezintă un risc mai mare să sufere de somnolență în timpul zilei.
Hipocretina este o proteină din celulele creierului care a atras recent o mare de atenție în cercetarea somnului.
Acest lucru se datorează faptului că hipocretina este suspectat că joacă un rol atât în insomnie, care reprezintă capacitatea scăzută de a adormi noaptea, cât și în narcolepsie, capacitatea scăzută de a rămâne treaz în timpul zilei.
Persoanele care suferă de insomnie pot avea un nivel prea ridicat de hipocretină în creier, în timp ce persoanele care suferă de narcolepsie au prea puțin din această proteină. Cercetătorii suspectează că hipocretina joacă un rol în depresie, ADHD și alte tulburări psihice.
În prezent, se cunosc deja multe despre mecanismul hipocretinei din creier. Există chiar și un nou medicament pentru insomnie care contracarează efectul hipocretinei, care a fost lansat în Canada în 2018.
Potrivit cercetătorilor, se știu însă foarte puține despre modul în care hipocretina este reglată în interiorul celulelor.
Conf. univ. dr. Birgitte Kornum, un specialist în cercetarea creierului, împreună cu colegii săi și-au propus să studieze această problemă într-o nouă cercetare, care a fost publicat recent în reputatul jurnal PNAS.
Studiul combină teste pe șoareci, pești zebră și celule umane, iar cercetătorii au cooperat, printre alții, și cu specialiști de la departamentul de medicină celulară și moleculară de la universitatea din Copenhaga.
Moleculă microARN asociată cu reglarea somnului
Echipa de cercetători a petrecut mai mulți ani studiind unul dintre mecanismele celulare care afectează nivelurile de hipocretină. În recentul studiu ei s-au concentrat pe o moleculă mică numită microARN-137 (miR-137).
„Am descoperit că miR-137 ajută la reglarea hipocretinei. Pentru a experimenta un somn normal, trebuie să avem cantitatea potrivită de hipocretină în creier, la momentul potrivit, iar miR-137 ne ajută cu acest lucru. Deși miR-137 se găsește și în alte părți ale corpului, este deosebit de pronunțată în creier“, spune Birgitte Kornum despre noul studiu, pe care l-a condus împreună cu asistent prof. Anja Holm de la universitatea Aalborg.
Moleculele de microARN reglează diferite procese celulare, inclusiv nivelurile de hipocretină, și astfel, există un interes sporit pentru cercetarea acestora, deoarece moleculele de microARN ar putea fi vizate pentru a regla și aceste mecanisme.
Oamenii de știință știau foarte puține despre rolul jucat de miR-137 în creier, dar acum echipa de cercetare a lui Birgitte Kornum a demonstrat că molecula este asociată cu reglarea hipocretinei și, prin urmare, cu somnul.
„Este pentru prima dată când o moleculă de microARN este asociată cu reglarea somnului. Folosind date de la UK Biobank, am descoperit unele mutații genetice în miR-137 care provoacă somnolență în timpul zilei. Studiul demonstrează această legătură atât la șoareci, cât și la peștii zebră și am reușit să dovedim legătura cu hipocretina. Descoperirea noastră arată cât de complex este mecanismul somnului. Imaginați-vă moștenind o variantă de miR-137 care vă expune la un risc mai mare de a vă simți somnoros în timpul zilei“, a explicat Birgitte Kornum.
Hipocretina afectează etapele somnului
Hipocretina, care a atras și atenția companiilor farmaceutice, afectează și ordinea etapelor somnului.
Somnul este de obicei împărțit în patru etape, într-o anumită ordine care este vitală pentru calitatea somnului nostru.
„Pacienții cu narcolepsie care suferă de un nivel scăzut de hipocretină experimentează probleme și cu etapele somnului. Știm acest lucru din testele pe șoareci care demonstrează că hipocretina afectează ordinea acestor etape“, a precizat la rândul său Anja Holm de la universitatea Aalborg, care este autoarea principală a studiului și care a realizat testele împreună cu Birgitte Kornum.
Cercetările existente sugerează că pentru a rezolva problema specialiștii trebuie să dobândească mai multe cunoștințe despre reglarea hipocretinei. Și aici cercetătorii danezi indică o piesă distinctă, dar la fel de importantă a acestui puzzle, și anume sistemul imunitar.
„Majoritatea oamenilor știu că atunci când sunt bolnavi se simt adesea obosiți. Iar atunci când au febră și sistemul imunitar lucrează din greu, de multe ori experimentează o calitate scăzută a somnului. Deci știm că ceva se întâmplă la nivelul hipocretinei atunci când organismul încearcă să lupte împotriva unei infecții virale, de exemplu, și încercăm să înțelegem acest proces. În cadrul studiului, arătăm că o substanță care reglează răspunsul imunitar, citokina IL-13, are un efect particular asupra hipocretinei. Putem spune că atunci când adăugăm IL-13 este afectată și molecula miR-137 și, prin urmare, și nivelul de hipocretină din organism. Nu am reușit încă să aflăm și de ce, dar în prezent facem teste care ne-ar putea oferi un răspuns în acest sens“, a mai menționat Birgitte Kornum.
Articolul O moleculă cu un rol important în mecanismul somnului, identificată de cercetători apare prima dată în 360medical.ro.