Sari la conținut

O echipă internațională de cercetători a identificat mutațiile ADN într-o genă care detectează ARN viral, ca fiind o cauză care duce la apariția lupusului. Savanții speră că noua lor descoperire va duce la dezvoltarea de noi tratamente pentru această boală autoimună.

Lupusul este o boală autoimună cronică care provoacă inflamații în organe și articulații, afectează pielea și mișcarea și provoacă oboseală. În cazurile severe, simptomele pot fi debilitante, iar complicațiile pot fi fatale.

În prezent nu există niciun tratament care să vindece boala, care afectează peste 5 milioane de persoane la nivel mondial. Tratamentele actuale sunt predominant bazate pe imunosupresoare și reduc rezistența sistemului imunitar al organismului pentru a atenua simptomele.

Într-un studiu publicat miercuri în Nature, oamenii de știință de la institutul Francis Crick, din Londra, au analizat datele obținute după secvențierea întregului genom al ADN-ul unei fetițe spaniole pe nume Gabriela, care a fost diagnosticată cu lupus sever când avea 7 ani. Un asemenea caz sever, cu un debut precoce al simptomelor este rar și indică o cauză genetică, au precizat specialiștii.

Analiza genetică a fost efectuată de cercetători de la Centrul de Imunologie Personalizată a universității naționale din Australia. Cercetătorii au descoperit o mutație într-un singur punct în gena TLR7. După referințe primite din SUA, China și Australia cercetătorii au identificat și alte cazuri de lupus sever în care această genă a suferit mutații.

Pentru a confirma că mutația provoacă lupus, echipa a folosit tehnica de editare a genelor CRISPR și a introdus gena într-un model de șoarece. Animalul a început să dezvolte boala și a prezentat simptome similare ale bolii, oferind dovezi că mutația genei TLR7 a fost cauza. Modelul de șoarece și mutația genetică au fost botezate „kika“ de fetița Gabriela, care se află în centrul acestei descoperiri.

„A fost o provocare uriașă să găsim tratamente eficiente pentru lupus, iar imunosupresoarele folosite în prezent pot avea efecte secundare grave și pot lăsa pacienții mai predispuși la infecții. A existat doar un singur tratament nou aprobat de FDA în ultimii 60 de ani. Este pentru prima dată când s-a demonstrat că o mutație a genei TLR7 provoacă lupus, oferind dovezi clare cu privire la unul dintre modurile în care poate apărea această boală“, a declarat Carola Vinuesa, autor și cercetător principal al studiului.

„Deși, poate doar un număr mic de persoane cu lupus au variante în gena TLR7, știm că mulți pacienți prezintă semne de supraactivitate în calea TLR7. Confirmând o legătură cauzală între mutația genetică și boală, putem începe să căutăm tratamente mai eficiente“, a precizat profesorul Nan Shen, co-directorul centrului de imunologie personalizată China-Australia (CACPI).

Mutația pe care cercetătorii au identificat-o face ca proteina TLR7 să se lege mai ușor de o componentă a acidului nucleic numită guanozină și să devină mai activă. Asta duce la o creștere a sensibilității celulelor imune, și, cel mai probabil le face să identifice incorect țesutul sănătos ca fiind străin sau deteriorat și să monteze un atac imun împotriva acestuia.

Interesant de menționat, spun cercetătorii, este faptul că alte studii au arătat că mutațiile care fac ca gena TLR7 să devină mai puțin activă sunt asociate cu unele cazuri de infecție severă cu SARS-CoV-2, boala care provoacă Covid-19, evidențiind cât de delicat este echilibrul unui sistem imunitar sănătos.

Cercetarea ar putea explica și de ce lupusul este de aproximativ 10 ori mai frecvent la femei decât la bărbați. Cum gena TLR7 se află pe cromozomul X, femeile au două copii ale genei, în timp ce bărbații au doar una. De obicei, la femei, unul dintre cromozomii X este inactiv, dar în această secțiune a cromozomului, inactivarea celei de-a doua copii este adesea incompletă, ceea ce înseamnă că femeile cu o mutație în această genă pot avea două copii funcționale.

„Identificarea TLR7 drept cauză în acest caz de lupus neobișnuit de grav a pus capăt unei odisee diagnostice și aduce speranță pentru terapii mai țintite pentru Gabriela și alți pacienți cu lupus care ar putea beneficia de această descoperire“, a declarat dr. Carmen de Lucas Collantes, coautor al acestui studiu.

„Sper ca această constatare să dea speranță persoanelor cu lupus și să-i facă să simtă că nu sunt singuri în lupta cu această boală. Sper ca cercetarea să continue și să ducă la un tratament nou de care ar putea beneficia mulți dintre cei care suferă de această boală“, a declarat Gabriela, care acum este adolescentă și a rămas în contact cu echipa de cercetare.

Oamenii de știință lucrează acum cu companii farmaceutice pentru a explora dezvoltarea sau reutilizarea unor tratamente existente, care vizează gena TLR7. cercetătorii speră că vizarea acestei gene ar putea ajuta și alți pacienți cu afecțiuni similare.

„Există și alte boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă și dermatomiozita, care se încadrează în aceeași familie largă ca lupusul. TLR7 poate avea un rol și în aceste afecțiuni“, a mai spus Carola.

Cercetătoarea a deschis un nou laborator la institutul Francis Crick pentru a studia mecanismele cauzatoare de boli care apar în aval de mutații cheie, cum ar fi cea descoperită pe gena TLR7.

Articolul Oamenii de știință au descoperit o cauză genetică pentru lupus apare prima dată în 360medical.ro.