Sari la conținut
Clinica Stomatologica » STUDIU: Cum aderă bacteriile la celule, primul pas spre dezvoltarea unei noi clase de antibiotice

STUDIU: Cum aderă bacteriile la celule, primul pas spre dezvoltarea unei noi clase de antibiotice

Cercetătorii de la Universitatea Goethe din Frankfurt au dezvăluit modul în care bacteriile aderă la celulele gazdă și au făcut astfel primul pas către dezvoltarea unei noi clase de antibiotice, în condițiile în care iar în ultimii 10 ani nu a mai fost descoperit niciun antibiotic nou care să lupte cu germenii.

Aderența bacteriilor la celulele gazdă este întotdeauna primul și unul dintre pașii decisivi în dezvoltarea bolilor infecțioase. Scopul acestei aderențe a agenților patogeni infecțioși este mai întâi de a coloniza organismul gazdă (adică corpul uman) și apoi de a declanșa o infecție, care în cel mai rău caz se poate termina fatal. Înțelegerea precisă a aderenței bacteriilor la celulele gazdă este cheia pentru găsirea de alternative terapeutice care blochează această interacțiune critică în cel mai timpuriu stadiu posibil al unei infecții.

În colaborare cu alți cercetători, oamenii de știință de la Spitalul Universitar din Frankfurt și de la Universitatea Goethe din Frankfurt au explicat mecanismul exact de aderență bacteriană folosind bacteria patogenă umană Bartonella henselae. Acest agent patogen provoacă „boala ghearelor de pisică”, o boală transmisă de la animale la oameni.

Într-un proiect internațional de colaborare condus de grupul de cercetare din Frankfurt în frunte cu profesorul Volkhard Kempf, mecanismul de aderență bacteriană a fost descifrat cu ajutorul unei combinații de teste de aderență in vitro și proteomică de mare randament.

Oamenii de știință au făcut lumină asupra unui mecanism cheie: aderența bacteriană la celulele gazdă poate fi urmărită până la interacțiunea unei anumite clase de adezine — numite „adezine autotransportatoare trimerice” — cu fibronectina, o proteină care se găsește adesea în țesutul uman. Adezinele sunt componente de pe suprafața bacteriilor care permit agentului patogen să adere la structurile biologice ale gazdei. Omologii adezinei identificate drept critici sunt prezenți și în multe alte bacterii patogene umane, cum ar fi multirezistenta Acinetobacter baumannii, pe care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat-o drept prioritate de vârf privind cercetarea noilor antibiotice.

Analiza proteinelor de ultimă generație a fost utilizată pentru a vizualiza punctele exacte de interacțiune dintre proteine. În plus, a fost posibil să se arate că blocarea experimentală a acestor procese previne aproape în întregime aderența bacteriană.

Abordările terapeutice care au ca scop prevenirea aderenței bacteriene în acest fel ar putea reprezenta o alternativă de tratament promițătoare ca o nouă clasă de antibiotice (cunoscute sub numele de „anti-liganzi”) în domeniul în continuă creștere al bacteriilor multirezistente, arată sciencedaily.com.

Estimările  cu privire la rezistența microbiană sunt descurajatoare, până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an. Practic, peste 3 decenii n-o să mai avem antibiotice care să distrugă microbii, astfel că apariția unei noi clase de antibiotice ar da speranțe medicilor care se confruntă din ce în ce mai des cu această rezistență.

 

Articolul STUDIU: Cum aderă bacteriile la celule, primul pas spre dezvoltarea unei noi clase de antibiotice apare prima dată în 360medical.ro.