Un studiu recent arată că țesutul adipos brun, cunoscut sub numele de „grăsime brună“ se află la un nivel mai ridicat la persoanele care prezintă indicații foarte timpurii de tulburări metabolice. Studiul sugerează că grăsimea brună activă este recrutată pentru a contracara stările „pre-prediabetice“, și ar putea servi ca un mecanism de protecție de primă linie împotriva anomaliilor metabolice sau hormonale foarte timpurii.
Grăsimea brună este un tip de grăsime care se activează atunci când temperatura corpului scade, producând căldură pentru a încălzi corpul.
Studiile de până acum au demonstrat că grăsimea brună consumă glucoză și acizi grași, și ar putea fi o posibilă țintă pentru tratamentul obezității și al altor tulburări metabolice.
„Scopul principal al acestui studiu a fost acela de a evalua dacă există diferențe între nivelurile de glucoză, insulină, lipide și alți metaboliți de bază, între subiecții cu cantități diferite de grăsime brună. Totodată, am examinat probele de sânge ale pacienților și stilul de viață pentru a evalua asocierea acestora cu nivelurile de grăsime brună“, a declarat John P. Crandall, coordonator în cercetarea clinică la Institutul de Radiologie Mallinckrodt de la facultatea de medicină a universității Washington din St. Louis, Missouri.
Treizeci și patru de voluntari, adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani și cu un indice de masă corporală (IMC) cuprins între 18 – 25, au fost înscriși într-un studiu prospectiv.
Cercetătorii au prelevat probe de sânge și au condus interviuri despre stilul de viață al participanților.
Pentru a activa grăsimea brună, participanții au purtat costume care pot scădea temperatura corpului până la punctul de frison.
După două ore, subiecții și-au scos costumele și au fost scanați cu FDG PET/CT (fluorordesoxiglucoză, o moleculă de glucoză marcată radioactiv cu fluor care permite vizualizarea activității metabolice, fiind un marcator pentru acizii grași).
Cercetătorii au prelevat probe de sânge și după îndepărtarea costumelor de scădere a temperaturii.
Grăsimea brună activată a fost analizată pentru fiecare subiect, iar nivelurile de glucoză, insulină, lipide și alte niveluri de metaboliți au fost corelate cu volumul și intensitatea grăsimii brune active. Participanții au fost clasificați ca având niveluri ridicate sau scăzute de grăsime brună.
Un nivel mai ridicat de grăsime brună activată a fost asociat cu o disfuncție metabolică timpurie.
Nivelurile de glucoză, insulină, hormon de stimulare tiroidiană și trigliceride au fost semnificativ mai mari în grupul care prezenta mai multă grăsime brună decât la grupul cu un nivel scăzut de grăsime brună.
Cercetătorii au constatat că există și o diferență semnificativă a IMC. Subiecții cu un nivel ridicat de grăsime brună au avut un IMC mai mare decât subiecții cu un nivel scăzut de grăsime brună.
La aceștia din urmă a existat o probabilitate mai mare de a raporta un regim alimentar controlat și antrenamente fizice în mod regulat.
„Studiul nostru sugerează că țesutul adipos brun poate influența considerabil și poate fi influențat de starea generală de sănătate metabolică. Imagistica cu FDG rămâne cea mai utilă metodă non-invazivă pentru studierea grăsimii brune la om. Descoperirile noastre arată că imagistica moleculară poate fi utilă pentru identificarea pacienților expuși riscului de a dezvolta tulburări metabolice și sugerează că activarea grăsimii brune este un mecanism de adaptare metabolică în pre-prediabet. Studii suplimentare pe populații mai mari sunt justificate pentru a confirma și extinde aceste constatări“, a declarat dr. Richard L. Wahl, directorul Institutului de Radiologie Mallinckrodt și președintele departamentului de radiologie a facultății de medicină din cadrul universității din Missouri.
Studiul a fost publicat în The Journal of Nuclear Medicine.
Articolul Studiu: Țesutul adipos brun protejează împotriva anomaliilor metabolice apare prima dată în 360medical.ro.