Sari la conținut
Clinica Stomatologica » Transplant reușit de fotoreceptori umani pentru recuperarea vederii

Transplant reușit de fotoreceptori umani pentru recuperarea vederii

O echipă de cercetători germani a reușit un transplant de fotoreceptori umani în retina degenerată a șoarecilor. Fotoreceptorii încorporați au dezvoltat caracteristicile fotoreceptorilor normali și au permis șoarecilor cu vedere deteriorată să detecteze lumina zilei.

O echipă de cercetători de la Centrul de Terapii Regenerative din Dresda, Germania, a dezvoltat o metodă robustă pentru a produce un număr mare de celule fotoreceptoare umane. Ei au demonstrat că fotoreceptorii umani pot fi transplantați în cantități mari în retina degenerată a șoarecilor.

Transplantul de celule fotoreceptoare este o intervenție promițătoare și în viitor ar putea ajuta la recuperarea vederii persoanelor cu boli care provoacă orbire.

Noul studiu reprezintă un progres în efortul de a face disponibil transplantul de fotoreceptori pacienților care suferă de boli ce provoacă orbire. „Din câte știm, este pentru prima dată când cineva realizează un transplant de fotoreceptori în retină, într-un număr atât de masiv”, a declarat prof. Marius Ader, liderul grupului de cercetare de la Centrul de Terapii Regenerative (CRTD) din Dresda, care a condus studiul.

Pentru a crește masiv numărul de fotoreceptori transplantați, oamenii de știință au optimizat mai mulți factori critici și au stabilit că vârsta fotoreceptorilor este decisivă. „Am reușit să găsim ceea ce pare a fi o etapă perfectă pentru transferul fotoreceptorilor în retină. Dacă lucrăm cu fotoreceptori prea tineri sau prea în vârstă, observăm o scădere accentuată a ratei de încorporare”, a precizat prof. Ader.

Echipa a constatat că fotoreceptorii transplantați în retina șoareclilor au avut nevoie de un timp mai lung de integrare. „Am observat că celulele fotoreceptoare au nevoie de un timp substanțial, de până la șase luni, pentru a stabili interacțiuni și a construi o rețea adecvată cu celulele active rămase în retina șoarecilor” a explicat prof. Ader.

Interacțiunea cu celulele nedeteriorate din retina șoarecilor s-a dovedit a fi un factor cheie. „Aproape 30% dintre celulele retinei sunt alte tipuri de celule care susțin activitatea fotoreceptorilor. În cazul nostru, am văzut în mod clar că interacțiunea celulelor transplantate cu celulele retiniene gazdă a fost crucială pentru încorporarea și maturizarea cu success a noilor celule. Unele dintre celulele rămase în retina șoarecilor au furnizat o platformă pentru noii fotoreceptori și i-au ajutat să se organizeze corect” a mai precizat prof. Ader.

Pentru a produce fotoreceptorii, echipa a folosit celule stem pentru a crește mini-retine într-un vas de laborator. Odată ce mini-retinele s-au dezvoltat până la stadiul corespunzător, oamenii de știință au recoltat fotoreceptorii pentru transplant.

„Obținerea unei populații pure de fotoreceptori este încă o provocare. Pentru a aborda acest lucru, colaboratorii noștri au dezvoltat o nouă linie de celule stem în care celulele fotoreceptoare conice au fost special etichetate. Aceste etichete nu interferează cu funcția lor și ne permit să sortăm robust fotoreceptorii, deosebindu-i rapid de restul celulelor din mini-retină”, a explicat prof. Ader.

Liniile de celule stem pluripotente generate oferă o sursă nelimitată de fotoreceptori și pot fi utilizate în aplicații clinice viitoare.

În recentul studiu, echipa s-a concentrat pe șoareci cu retina parțial degenerată, care nu mai aveau decât unul din două tipuri de fotoreceptori. „Șoarecii au avut doar conuri deteriorate, care sunt responsabile pentru vederea diurnă, o situație similară cu mai multe boli care provoacă orbire la om”, a precizat prof. Ader.

Recenta abordare a fost diferită de studiile anterioare, cercetătorii folosindu-se de celulele nedeteriorate rămase în retină. Până acum, majoritatea încercărilor de transplant au vizat modele cu stadii avansate de orbire, în care toți fotoreceptorii erau compromiși.

Echipa a folosit o varietate de tehnici pentru a valida temeinic maturizarea și funcția fotoreceptorilor transplantați. Ei au colaborat cu Institutul de Științe Naturale și Medicale din Tübingen, universitatea din Bonn, Centrul German pentru Boli Neurodegenerative (DZNE) din Dresda, centrul pentru genom DRESDEN, și au utilizat facilitățile de microscopie electronică și ușoară de la Centrul de Bioinginerie Moleculară și Celulară (CMCB) al TU Dresda.

Oamenii de știință au fost capabili să demonstreze că noii fotoreceptori adoptă caracteristicile fiziologice ale fotoreceptorilor obișnuiți și funcționează adecvat, semnalizând celulele nervoase din avalul retinei.

„Am fost încântați să vedem cât de bine s-au încorporat fotoreceptorii umani cu sprijinul celulelor din retina  șoarecilor gazdă. Ar putea fi util să regândim abordările viitoare ale unor astfel de transplanturi. Poate că intervenția făcută la un anumit moment, când celulele din retina pacientului mai sunt capabile să interacționeze semnificativ cu fotoreceptorii transplantați, ar putea avea rezultate benefice și la om”, a concluzionat prof. Ader.

Cercetătorii au raportat rezultatele în Journal of Clinical Investigation.

Articolul Transplant reușit de fotoreceptori umani pentru recuperarea vederii apare prima dată în 360medical.ro.