Peste 55.000 de români suferă în fiecare an un accident vascular cerebral (AVC), dar mai puțin de 7 % ajung să se trateze, mulți dintre ei rămânând cu dizabilități grave. În România, programul de tratament prin tromboliză, finanțat de Ministerul Sănătății, a fost extins la începutul anului 2019 de la 11 spitale la peste 40. Tratamentul endovascular se efectuează în acest moment doar în 5 centre din țară: două sunt în București și câte unul în Târgu Mureș, Timișoara și Suceava. ,,Un pacient cu accident vascular cerebral netratat pierde în jur de 1,5 – 2 milioane de neuroni pe minut. Trebuie să avem mai multe unităţi de accidente vasculare cerebrale acute care înseamnă o dotare mai bună şi personal mai numeros şi instruit”, a declarat prof. dr. Cristina Tiu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România, la lansarea primei campanii de conștientizare a riscului unui accident vascular cerebral ,,Timpul înseamnă viaţă” a Asociației pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA).
În medie, o persoană din şase va suferi un accident vascular cerebral pe parcursul vieţii. La fiecare şase secunde, o persoană moare din cauza unui accident vascular cerebral la nivel mondial. Ce se întâmplă însă cu cele care scapă?
În România, mulți bolnavi nu ajung la timp într-o unitate sanitară în care să primească îngrijirile necesare, iar după 4 ore și jumătate, efectele unui AVC devin ireversibile. Până la apariţia trombolizei intravenoase, jumătate dintre persoanele care făceau accident vascular cerebral plecau acasă cu cel puţin o dizabilitate. De la introducerea tratamentului trombolitic, numărul celor care rămân cu dizabilităţi după accidentul vascular cerebral ischemic a scăzut.
,,Timpul înseamnă viață, dar momentul în care se poate interveni pentru tromboliză este maxim în primele 4, 5 ore de la debut și 6 ore pentru trombectomie. Dacă omul vine după acest interval, nu se mai poate interveni și atunci accidentul vascular își va desfășura mersul lui neinfluențat de tratament”, a precizat prof. dr. Cristina Tiu.
Medicul neurolog a explicat că ,,din momentul în care pacientul a intrat pe ușa spitalului până la momentul în care se administrează tromboliticul, iar în cazul intervenției în endovasculare până la puncția arterială, trec în medie 50 minute. ,,Uneori sunt și pacienți la care reușim să avem 10-15 minute timpul de intervenție, dar și unii pacienți la care din diverse motive, de obicei medicale, pentru că nu scade tensiunea sau nu avem o anamneză foarte clară, lucrurile se mai lungesc, dar în medie la spital intervalul este pentru tromboliză 50 minute. Renotificarea a scăzut intervalul, dar de acum trebuie antrenamente permanente ca el să scadă și mai mult. Undeva am ținti către 30 minute”, a mărturisit prof. dr. Cristina Tiu, neurolog la Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB).
În 2019 a fost avizată o extindere masivă care a adus 33 de spitale în poziţia de a putea efectua tromboliză. Au rămas câteva judeţe în care sunt probleme mari în special de resursă umană.
,,Partea de tratament acut aş spune şi partea de prevenţie secundară iniţiată în spital este rezolvată. Avem nevoie de mult mai multe centre de neuroreabilitare. Avem nevoie neapărat de strategie naţională pentru accidentul vascular cerebral. Din păcate, partea de endovascular nu a ţinut pasul la fel de bine şi este obiectivul nostru în acest moment să creştem rata de trombectomie mecanică. Sunt cinci centre active. (…) Este imperios necesar să creăm o curriculă de pregătire pentru neurointervenţional pentru că altfel nu vom putea acoperi aceste nevoi. Momentul între debutul simptomelor şi până la apelul către ambulanţă este undeva la 185 de minute printr-un studiu efectuat de colega mea doctor Elena Terecoasă. În ceea ce priveşte partea legată de ambulanţă întârzierea este undeva de 83 de minute”, a mai subliniat preşedintele Societăţii de Neurologie din România.
Prof. dr. Cristina Tiu a explicat că sunt și situații în care chiar cu toată tromboliza sau trombectomia accidentele cerebrale nu revascularizează.
,,E un mecanism complex, iar apoi, sigur, sunt alte complicații care pot să apară, complicați inerente ale statului la pat, alte comorbidități. Sunt pacienți care fac concomitent și accident vascular cerebral și infarct de miocard. În perioada de pandemie au fost pacienți care au dezvoltat accidentul vascular cerebral, dar având și infecție cu SARS-COV-2, deci sunt multe lucruri. Noi le analizăm periodic și încercăm să reducem cât putem această mortalitate. Dar oriunde în lumea asta mortalitatea prin accidentul vascular cerebral este mare și de aceea noi trebuie să facem toate eforturile să prevenim accidentul vascular cerebral. Dacă nu vom acționa și asupra prevenției, nu vom avea niciodată capacitatea economică, umană, de logistică să tratăm toate accidentele vasculare”, a spus medicul.
Campania de conștientizare a riscului unui accident vascular cerebral a Asociației ALIA, avizată de Ministerul Sănătății, în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România, Asociaţia Naţională Română de STROKE, Colegiul Medicilor România, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi Angels România, își propune să conștientizeze opinia publică în ceea ce privește riscul unui AVC și importanța apelului la 112.
În cadrul campaniei sunt prezentate cele mai importante simptome după care poate fi recunoscut un accident vascular cerebral: asimetrie facială, vorbire incoerentă și căderea unui braț (imposibilitatea de a mișca un braț). Ordinea simptomelor reprezintă acronimul AVC. Două spoturi au primit avizul Consiliului Național al Audiovizualului și vor fi difuzate ca mesaj de interes public.
Articolul Prof. dr. Cristina Tiu: Trebuie să avem mai multe unităţi de accidente vasculare cerebrale acute apare prima dată în 360medical.ro.